Sex, sex si iarasi SEX...

Autorul acestei ipoteze, Philip Lieberman, are pe pagina lui de Internet un fisier audio tulburator, care reda fie oracaitul de împerechere al unui broscoi cas-trat, fie modul în care trebuie sâ fi sunat vocea unui neandertalian în timp ce acesta ar fi încer-cat sa pronunte vocala din cuvîntul „see". Prin asta nu încercam sa spunem ca partene-ra ta ar fi proasta. Omul pesterii, asa cum era el prezentat în reclamele Geico, nu ar fi putut domina un teritoriu care se întindea de la Atlan-tic si pîna în Uzbekistan, ba poate chiar pîna China, timp de 150.000 de fluctuatii climatice neinduratoare. Dimpotriva, tundra africana sin care am evoluat noi era vesnic insorita, iar plantele si animalele care alcatuiau mediul inconjurator erau aceleasi de milioane de ani. Luind în considerare utilizarea simbolurilor si creatia noastra artistica, Homo sapiens era, in mod clar, cel mai inteligent umanoid de pîna acum. Istoricul Marcel Otte observa ca una dintre principalele realizari ale omului preistoric a fost abilitatea de a întoarce coltil si coarnele animalelor îrinpotriva acestora. Oare prietena ta vinatoreasa ar fi impresionata? Si neander-talienii aveau unelte si obiecte portabile, dar oare culegeau aceste articole din gunoiul nos-tru? Aceasta e o concluzie tipica, in schimb, Joâo Zilhâo, paleoantropolog al Universitatii din Bristol, observa ca, în cel putin douazeci si patru de situri arheologice din Franta si Spania, au fost gasite obiecte faurite de om, inclusiv articole decorative, care dateaza de dinainte de sosirea cro-magnonilor. Scoicile pictate gasite cu putin timp în urma în Spania par sa fi facut parte dintr-un sirag, o „carte de identitate", spune el. Pe lînga asta, exista posibilitatea ca femeile neandertaliene sa se fi folosit de machiaj. Cîtiva cercetatori se întreaba de ce cro-magno-nii par sa fi inflorit abia dupa ce s-au întîlnit cu neandertalienii. Unii savanti cred ca singurul mod în care vom descoperi daca neandertalienii si sapiens au avut sau nu relatii umane e prin intermediul oa-selor, sau... al unui mormînt în care sa fie gasiti un neandertalian si un om modern, ingropati unul linga celalalt, tinindu-se de mîna. in 1998, la Lagar Velho, un sit arheologic din centrul Portugaliei, o echipa condusa de Zilhao a facut o descoperire cruciala, dupa parerea unor paleoantropologi: fragmente din oasele unui copil de patru ani, care a murit cu 24.500 de ani în urma. in aceste ramasite, ei au vazut oasele membrelor scurte si groase ale unui ne-andertalian si dintii, maxilarul si barbia unui om modern. Dat fiind câ pustiul a trait cu mult dupa disparitia neandertalienilor, savantii dezbat fap-tul ca hibridizarea a fost destul de raspîndita înainte de stirpirea speciei — o cultura mixta. lan îattersall numeste cu tact aceasta con-cluzie „o interpretare curajoasa si plina de imaginatie". Dar acest mod de a întelege dovezile e timpartasit si de paleoantropologul Eirk îrinkaus de la Universitatea Washington din St. Louis, care crede câ, de vreme ce nean-dertalienii si sapiens aveau atîtea lucruri în co-mun, cu siguranta ca nu aveau nimic impotriva cuplurilor mixte. Ca dovada, indica fosilele ve-chi de 30.000 de ani descoperite în România, Franta si Republica Ceha, care, ca si copilul din Lagar Velho, par sa alba trasâturi ale ambelor specii. Nu a fost un sfirsit brusc si violent pentru neandertalieni, insista el, ci „disparitie prin ab-sorbire. Daca tot trebuie sa dispari, este cel mai bun modin care o poti face...